Victor Roșca în vârstă de 67 de ani a fost diagnosticat de două ori cu pneumonie din două părți în Spitalul raional Ungheni. Deși bărbatul prezenta aceleași simptome și starea lui devenea tot mai gravă, medicii de la Ungheni erau siguri că tratamentul pe care îl aplică este tot de ce are nevoie pacientul, fără a fi nevoie de alte investigații.

„Tata a avut primele simptome de boală la sfârșit de februarie 2018. Începuse să aibă probleme cu respirația, avea accese de tuse și obosea foarte repede. Mergea câțiva pași și deja respira greu. Lăsase fumatul de la începutul anului și medicii puneau aceste slăbiciuni pe acest fapt. Apoi, tot ei, au bănuit ca e o bronșită și au tratat-o. La început de martie a fost la Ungheni, iar medicul pneumolog din policlinică i-a prescris tratament pentru pneumonie”, povestește fiica acestuia, Arina Roșca.

Tratamentul nu a dat niciun rezultat, iar a doua oară pacientul a fost internat de urgență în secția terapie a Spitalului Raional Ungheni, cu diagnoza de pneumonie din două părți.

„La Ungheni mamei i s-a spus că pneumonia a revenit, că nu știu ce ați făcut voi perioada asta, nu v-ați păzit deloc că boala a revenit”, spune Arina Roșca. Ba mai mult, unul dintre medici i-a întrebat de ce au atâtea pretenții, ar fi cazul să spună mulțumesc că măcar acești medici au rămas și nu au plecat și ei peste hotare.

„Pe 10 aprilie, a treia zi de Paști am venit la Ungheni să discut cu medicii de acolo și să încerc să obțin o trimitere la vreun spital din Chișinău. Am discutat cu Andrei Alexeev, șeful spitalului și Angela Cucu, șefa secției terapie. La cerințele mele de a primi o îndreptare spre Chișinău, pentru că le-am zis direct că nu cred că au posibilități tehnice să stabilească ce are cu adevărat tatăl meu, având în vedere că nu este nici un rezultat la tratament, ei au refuzat. Doamna Cucu a repetat că ei pot trata boala tatălui meu în spitalul din Ungheni, că pacientul are pneumonie și anumite probleme de respirație. Nu există temei pentru trimiteri la investigații suplimentare”.

Fiica bărbatului spune că a decis să-l ia pe tatăl său pe cont propriu pentru investigații suplimentare, iar Andrei Alexeev cu un râs ironic le-a spus că „este curios ce o să descopere”.

Arina era conștientă că riscă, dar spune că nu avea niciun motiv să-l lase în spitalul din Ungheni. Traseul pe care l-a parcurs familia Roșca în Chișinău, a fost unul anevoios, nu fără rezultate. Arina a fost nevoită să scoată din buzunar bani grei pentru a face anumite investigații.

„Am mers la Medpark și am făcut niște investigații simple pentru care am achitat 1.500 de lei, rezultatele analizelor erau în normă, deci niciun medic nu se putea exprima referitor la situația lui. Mi s-a propus să facem CT al arterelor pulmonare ca să excludem problemele cu inima, investigație care costă 5.500 de lei”, spune Arina.

La recomandarea medicilor de aici, care nu mai aveau ce să-i facă, Arina a mers la un pulmonolog la Institutul de Ftiziopneumologie din Capitală și tot la îndrumarea lor a mai făcut un RMN pulmonar. Medicul pulmonolog a observat că în plămâni este un proces difuz și nu înțelegea cauza principală. „Roentghenul nicidecum nu arăta pneumonie, ci multă apă la plămâni. Alt medic ne-a preluat și i-a făcut puncție scoțându-i apa de la plămâni din ambele părți. Analizele de a doua zi trebuia să ne arate dacă e cancer sau nu”.

Analizele arătau negativ, deci medicii nu știau exact ce diagnostic ar putea să-i pună. Simptomele lui erau caracteristice pentru vreo 200 de boli, putea fi cancer, viruși. Au urmat o serie de investigații tot pe banii familiei, pentru că așa cum menționasem mai sus, familia și-a luat pacientul pe propria răspundere pentru a afla adevărul.

„Starea tatei era gravă, abia mergea doi pași și nu putea respira și noi așa mergeam din cabinet în cabinet prin Centrul Diagnostic să facem investigații pe banii noștri. Mi s-a spus deschis că ei bănuiau că este un tip de cancer și căutau o dovadă, cel puțin, ca să poată să ne trimită la oncologie. Până la urmă, ne-au internat în ziua de joi 12 aprilie în secția pneumologie. Deja e inutil să spun că până marți 17 aprilie multe investigații nu s-au făcut, pentru că toată lumea sărbătoreau morții”.

Arina și-a dat seama că medicina din Moldova este un sac fără capăt în momentul în care a încercat să caute toate radiografiile pe care le-a făcut tatăl său în ultimii 3 ani, pentru că le făcea regulat, el fiind profesor la școala profesională din orașul Ungheni.

„Când am încercat să le caut, șefa policlinicii din orașul Ungheni, mi-a zis că tata după locul de trai ține de Centrul de Sănătate din Pârlița și să le caut acolo. Medicul de la Pârlița, Chirică Alexei zicea că nu le-a primit de la Ungheni. Parcă era un sac fără fund, nu dădeam de capăt cum să rezolv problema asta, pentru că ei se acuzau reciproc și până la urmă am renunțat să mai caut”, mărturisește Arina istovită.

Nici după o săptămână de la internare, medicii nu aveau un diagnostic sigur. Deși analizele generale arătau bine, pacientul se simțea tot mai rău. „A fost externat cu diagnosticul pus sub semnul întrebării de limfangită canceromatoasă. Cu alte cuvinte, mi-au explicat că ei nu știu unde a început procesul canceros, este foarte greu de depistat, dar sunt afectate deja organele interne, plămânii cu metastaze și că nu mai este nimic de făcut. Iar durata de viață este de o lună, maxim două. Tata a fost externat la 24 aprilie, iar în noaptea de 30 aprilie a murit”.

Arina mărturisește că după externare au fost gata rezultatele la unii markeri tumorali care erau foarte mari și medicii suspectau un cancer de colon sau de stomac, dar nu puteau spune în mod sigur.

„Situația tatei nu putea fi prevenită, având în vedere că analizele simple nu arătau nimic ieșit din comun. Nu o să mergi singur să îți faci analize la diverși markeri tumorali că suspectezi ceva. Grav este traseul pe care l-am parcurs, totul pe propria cheltuială”, spune Arina.

Tânăra este conștientă că starea în care se afla tatăl său era una foarte gravă, însă și-ar fi dorit ca să-i fie scurtate toate drumurile pe care le-a făcut și să nu fi fost nevoită să achite multe investigații din banii proprii, dacă medicii din raion ar fi acceptat, pur și simplu, o trimitere într-o instituție terțiară.

Contactată de echipa Sănătate INFO, Doina Rusu, șef secție Institutul de Ftiziopneumologie ne-a explicat că pacientul chiar de la internare părea sugestiv că ar avea o formă de cancer, dar erau necesare mai multe analize pentru confirmare.

„Diagnosticul de limfangită canceromatoasă a fost suspectat cu o probabilitate foarte înaltă chiar în ziua internării, în contextul tabloului clinic al bolii, dar și în baza modificărilor prezente la cele două tomografii computerizare toracice pe care pacientul le prezenta deja la etapa în care a venit în clinică. A fost internat în secția pneumologie pentru că au fost mai multe motive, inclusiv teste diagnostice, dar și pentru tratament simptomatic. Deseori sunt și motive sociale, psihologice, evităm să le creăm pacienților impresia că ar fi incurabili, să le ușurăm din dureri, să eliminăm colecția lichidiană pleurală datorată metastazelor pleurale. Ca să stabilești un diagnostic oncologic sută la sută trebuie să ai confirmarea celulelor canceroase, de obicei prin biopsia tumorii. În acest caz, starea gravă a pacientului ne-a limitat în realizarea metodelor invazive, astfel diagnosticul fiind mai mult probabil. Stadiul în care a fost diagnosticat cancerul la acest pacient era avansat (stadiul patru) și, deseori, opțiunile de tratament sunt doar de paliație. Confirmarea formei histologice a tumorii este importantă și pentru deciderea regimului chimioterapic”, spune medicul.

În cazul pacientului Victor Roșca nu se știa exact localizarea tumorii primare. Aceasta putea fi în intestin, stomac sau în pancreas. „Pacientul s-a prezentat la noi cu metastaze pulmonare, asta înseamnă că localizarea cancerului putea să fie și în intestin, și în stomac, și în pancreas, dar deja în stadiul patru, cu răspândire în pleură și plămâni. Analizele ne sugerau un cancer de tract digestiv, de pancreas. Aceste tumori, poate cu excepția cancerului de colon, sunt, de obicei, cancere agresive, care în câteva luni metastazează la distanță. Tabloul clinic al tumorilor este unul nespecific”, a mărturisit medicul.

Întrebată dacă medicii din raion erau obligați în lipsa unor rezultate ale tratamentului să trimită pacientul la o instituție terțiară, medicul ne-a spus că acest lucru este recomandat de protocolul național.

„În cazurile de diagnostic diferențial dificil, de ineficiență a tratamentului la un pacient cu pneumonie este argumentată direcționarea acestuia într-o instituția terțiară, unde activează clinica universitară, unde pot fi organizate consilii multidisciplinare. În protocolul național dedicat pneumoniilor, de asemenea, sunt stipulate indicațiile pentru investigații suplimentare, inclusiv pentru tomografie computerizată, fibrobronhoscopie: în special în cazul ineficienței tratamentului  pneumoniei, nerezolvarea acesteia după 2-4 săptămâni de la inițierea antibioterapiei. Mai probabil, pacientul în cauză deja la etapa de spital raional era cu o formă avansată de cancer, cu metastaze pulmonare. Interesul în cazul unui pacient cu tumoră este stabilirea cât mai precoce diagnosticul. Pacienții cu stadii inițiale de cancere ar putea beneficia de un tratament chimioterapeutic și/sau chirurgical”, a mai adăugat aceasta.

Am cerut și poziția Spitalului Raional Ungheni, Andrei Alexeev ne-a răspuns răspicat că nu au refuzat niciun pacient de a fi transferat la un alt spital. „N-am refuzat pe nimeni, am vorbit cu doamna în cauză, care l-a tratat. El de două ori s-a adresat în secția de terapie, prima dată nici nu a mers vorba să-l trimitem în oraș și a doua oară la insistența doamnei a plecat la Chișinău”.

„Limfangita cancerotamoasă este inflamarea căilor limfatice. Ea se depistează în principal la bolnavii de tuberculoză. În timpul investigațiilor radioimagistice se poate face doar o presupunere de limfangită canceromatoasă, dar boala o putem depista doar la microscop”, spune Victor Munteanu, șef secție Hematologie Malignă a Institutului Oncologic.

Limfangita carcinomatoasă constituie 6-8% din totalul metastazelor pulmonare şi reprezintă extensia celulelor tumorale pe cale limfatică sau prin microembolizări ale arteriolelor pulmonare cu celule tumorale. Prognosticul este foarte rezervat. În 80% din cazuri apare din metastazarea adenocarcinoamelor.

De regulă, limfangita carcinomatoasă nu este prima manifestare, ci apare la persoane cu neoplazii cunoscute, dar uneori poate fi identificată anterior focarului primar.

Clinic se manifestă prin dispnee progresivă, tuse, însoţite de stare generală înrăutățită şi scădere ponderală, aceste simptome pot preceda cu mult timp apariţia modificărilor radiologice.

Radiografia cutiei toracice pune în evidenţă modificări reticulonodulare nespecifice, îngroşări septale nodulare, care respectă structurile lobulare, accentuarea desenului pulmonar, linii septale. CT de rezoluţie înaltă pulmonară şi biopsia transbronşică au decizia finală în stabilirea diagnosticului.

sanatateinfo.md