Potrivit anchetatorilor, prejudiciul provocat de membrii rețelei se ridică la aproape două milioane de lei.

Totul a ieșit la iveală după ce, în zilele de 12 și 13 mai, trei persoane au alertat poliția. Este vorba despre doi bărbați, de 59 și 86 de ani, dar și o femeie de 63 de ani, care au rămas fără sume enorme de bani după ce au fost manipulați prin telefon.

Escrocii le-ar fi spus victimelor că sunt implicate în diferite anchete sau că banii lor trebuie „protejați” ori „verificați”. Speriate și convinse că discută cu persoane de încredere, victimele au transmis, în mai multe tranșe, peste un milion de lei. În cazul femeii de 63 de ani, prejudiciul ajunge la aproximativ 800 de mii de lei.

Potrivit poliției, gruparea ar fi acționat organizat, fiecare membru având un rol bine stabilit. Unii contactau victimele și le manipulau psihologic, alții aveau rol de curieri și ridicau banii, iar ulterior sumele erau transmise unor persoane responsabile de colectarea și distribuirea lor.

În timpul operațiunii, oamenii legii au reușit să prindă în flagrant doi curieri și un colector de bani. La domiciliul celui din urmă au fost găsite sume importante de bani și mai multe probe care ar demonstra implicarea sa în activitatea infracțională.

Totodată, mai mulți membri ai grupării, cu vârste cuprinse între 17 și 53 de ani, au fost identificați și reținuți. Printre ei se numără și doi cetățeni ucraineni, suspectați că ar fi implicați în mai multe episoade de escrocherie.

Două persoane, inclusiv o tânără, au fost reținute pentru 72 de ore. În același timp, alte persoane vizate în anchetă, inclusiv minori, cooperează cu oamenii legii.

Deasemenea, în timpul investigațiilor, polițiștii au stabilit că și un alt caz mediatizat anterior face parte din activitatea aceleiași rețele infracționale.

Între timp, alte două escrocherii aproape identice sunt cercetate de oamenii legii în sectorul Ciocana și în raionul Rîșcani.

Într-unul dintre cazuri, o femeie de 81 de ani din capitală a fost convinsă să investească bani pe o platformă online falsă. Persoane necunoscute au determinat-o să facă mai multe transferuri bancare, iar prejudiciul depășește jumătate de milion de lei.

Un alt caz șocant a avut loc în satul Borosenii Noi, din raionul Rîșcani. O femeie a fost sunată de indivizi care s-au prezentat drept angajați ai Băncii Naționale a Moldovei și ai Serviciului de Informații și Securitate. Aceștia au speriat-o spunându-i că ar figura într-un dosar privind finanțarea terorismului în Kazahstan.

Sub presiunea emoțională și convinsă că riscă probleme grave, femeia a transmis în patru tranșe sume uriașe de bani unor necunoscuți. Trei dintre transferuri au fost făcute în Sîngerei, iar unul în Rîșcani. Prejudiciul total depășește un milion de lei.

Poliția continuă investigațiile pentru a identifica toate persoanele implicate și avertizează cetățenii să fie extrem de prudenți atunci când primesc apeluri suspecte. Oamenii legii recomandă populației să nu transmită bani, date bancare sau informații personale necunoscuților, indiferent de funcția pe care aceștia pretind că o au.

Potrivit anchetatorilor, acțiunile au avut loc simultan în 15 state, cu percheziții în peste 100 de locații. La operațiune au participat mai multe structuri de aplicare a legii din Europa, sub coordonarea unor agenții internaționale, care au urmărit destructurarea întregii rețele, inclusiv a ramificațiilor din diferite țări.

Gruparea acționa în special pe internet, unde folosea reclame false pentru a atrage persoane vulnerabile. În aceste reclame erau promise tratamente rapide și eficiente pentru boli grave precum cancer, diabet, afecțiuni cardiovasculare sau alte boli cronice. Produsele promovate nu erau autorizate și nu ar fi avut efectele promise.

Pentru a părea credibile, în materialele publicitare erau folosite ilegal nume și imagini ale unor medici cunoscuți, sigle ale unor companii farmaceutice și mesaje false de la așa-ziși pacienți care susțineau că s-au vindecat. Unele reclame ar fi fost create cu ajutorul inteligenței artificiale.

După completarea formularelor online, victimele erau contactate telefonic de persoane care se prezentau drept medici, farmaciști sau consultanți medicali. Acestea le convingeau să cumpere produsele și prezentau „garanții” privind eficiența lor.

În schemă ar fi fost implicați și operatori telefonici din Republica Moldova, care lucrau de la distanță și contactau victime din mai multe țări europene, comunicând în mai multe limbi străine.

În total, sunt vizate mai multe persoane tinere din raioane precum Anenii Noi, Chișinău, Fălești, Florești, Ialoveni și Glodeni, cu vârste între 19 și 33 de ani, care ar fi făcut parte din rețeaua de apeluri telefonice.

Ancheta continuă pentru a fi identificate toate persoanele implicate și pentru a fi stabilit întregul mecanism al schemei.

Cazul, calificat de procurori drept unul de o gravitate deosebită, s-a produs în septembrie 2025, în localitatea Speia din raionul Anenii Noi.

Potrivit Procuraturii Căușeni, oficiul Anenii Noi, adolescentul, care avea 14 ani la momentul comiterii faptei, s-ar fi aflat la domiciliul victimei, unde între cei doi ar fi izbucnit un conflict.

În timpul altercației, minorul i-ar fi aplicat bărbatului multiple lovituri cu pumnii și picioarele, în special în zona capului și a toracelui. Victima a fost transportată inițial la spitalul raional Anenii Noi, iar ulterior transferată la un spital din Chișinău, din cauza stării grave. La câteva zile după internare, bărbatul a decedat ca urmare a leziunilor suferite.

Anchetatorii spun că unul dintre cele mai șocante aspecte ale cazului este faptul că agresiunea a fost transmisă „live” pe o rețea de socializare. Imaginile violente ar fi fost urmărite de colegi ai inculpatului, minori cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani.

De asemenea, în cadrul anchetei s-a constatat că băiatul manifesta anterior un comportament agresiv și antisocial în comunitate, fiind vizat și în alte acte de huliganism.

La data de 17 februarie curent minorul a fost reținut de polițiști.

Prin sentința pronunțată de instanță, adolescentul a fost condamnat la 5 ani, 7 luni și 15 zile de închisoare, pedeapsa urmând să fie executată într-un centru de detenție pentru minori și tineri.

Sentința poate fi contestată la o instanță superioară.

În contextul acestui caz, procurorii atrag atenția asupra necesității monitorizării activității copiilor în mediul online și a implicării active a părinților în prevenirea comportamentelor violente și periculoase în rândul minorilor.