Astfel, din numărul total de infracţiuni constatate, 56 au fost înregistrate în MAI, câte 26 în cadrul MSMPS şi în autorităţile publice locale, 21 în Serviciul Vamal, 17 în birourile de avocatură, 13 în Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, câte 5 în Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului şi ANSA, 4 în organele justiţiei, transmite unimedia.info.

Mai puţine infracţiuni de corupţie au fost înregistrate în cadrul Ministerului Finanţelor (1), câte 2 la Ministerul Afacerilor Externe şi Intergării Europene, Ministerul Apărării, oficiile executorilor judecătoreşti şi 3 infracţiuni în Agenţia Serviciilor Publice.

Printre subiecţii actelor de corupţie, depistate în 2019, sunt 45 de inspectori de poliţie, 28 de şefi de instituţii autonome din cadrul autorităţilor, 18 directori şi adjuncţi de întreprinderi de stat, 11 primari şi viceprimari, 5 persoane din domeniul ocrotirii sănătăţii, 4 inspectori vamali, 3 persoane din domeniul educației, 2 inspectori fiscali, 2 directori şi adjuncți de agenții naționale etc.

În sectorul privat şi liber-profesionist, subiecţi ai dosarelor CNA au fost 180 de persoane fizice, 24 de directori de întreprinderi și organizații din sectorul privat, 3 executori judecătoreşti şi 18 avocați.

După criteriul de gravitate, 474 de infracţiuni au fost calificate ca deosebit de grave şi grave, 134 de infracţiuni mai puţin grave şi 44 de infracţiuni uşoare. În raport mai sunt menţionate cele mai afectate de corupţie localităţi. Ca şi în anii precedenţi, în capul listei se află municipiul Chişinău (441), urmat de Bălţi cu 38 de infracţiuni depistate şi Cahul cu 19.

În total, în perioada de raport, ofiţerii de urmărire penală au avut în gestiune, 1891 de cauze penale, iar în cadrul acestora au fost reţinute 156 de persoane. Faţă de 50 din persoanele reţinute a fost aplicat arestul preventiv.