La finalul procesului, procurorul Maria D’Arpa a cerut o pedeapsă de trei ani de închisoare și o amendă de 4.500 de euro. Apărarea, reprezentată de avocații Barbara Crivellari și Leonardo Massaro, va răspunde la acuzații pe 9 octombrie, urmând ca după aceea să fie pronunțată sentința, informează Il Gazzettino, citat de Pulsmedia.MD.

Potrivit acuzațiilor, îngrijitoarea moldoveancă, cu inițialele M.B., ar fi în legătură cu niște hackeri care nu au fost încă identificați. Aceștia folosesc tehnica numită „man in the mail”: după ce sparg parolele, accesează emailurile companiilor și societăților, interceptează facturi și trimit solicitări de plată după ce înlocuiesc IBAN-ul corect cu unul de conveniență.

Îngrijitoarea este acuzată de trei astfel de incidente. Primul s-a întâmplat acum cinci ani, pe 26 martie, când un transfer de 9.750 de euro a fost făcut de un om de afaceri din Melzo, dar banii nu au ajuns niciodată la destinatar, o companie din Treviglio. Suma de bani ar fi ajuns în contul bancar al femeii moldovence, prin interceptarea ilegală a poștei electronice, înlocuind destinatarul real.

Într-un episod similar, câteva zile mai târziu, un transfer de 13.800 de euro a ajuns de asemenea în contul îngrijitoarei în loc să ajungă la o companie de sisteme din Palermo. Femeia este acuzată că a împiedicat identificarea originii ilicite a acestei sume de bani, care în final a ajuns parțial într-un alt cont bancar al său și parțial a fost retras de la diferite sucursale bancare din Vicenza, Verona și Brescia.

Al treilea caz în care M.B. este implicată se referă la un transfer de 5.360 de euro, efectuat pe 21 martie 2018 de o fabrică de încălțăminte din provincia Caserta către o companie cu sediul în Fucecchio (Florența). Banii ar fi fost redirecționați către un card preplătit, pe numele îngrijitoare folosind aceeași metodă de interceptare a poștei electronice și înlocuire a IBAN-ului. În acest caz, se susține că banii au fost parțial retrași în numerar și parțial cheltuiți în cazinouri.

Îngrijitoarea a negat constant acuzațiile. Ea susține că a fost victima unui bărbat, un compatriot cu care avusese o relație și care ar fi realizat aceste operațiuni frauduloase având acces la contul bancar și la cardul preplătit pe numele ei. Cu toate acestea, acuzarea insistă că femeia trebuie condamnată pentru delictul de spălare de bani, chiar dacă a modificat inițial acuzația de fraudă informatică în colaborare cu persoane necunoscute.

Două dintre victimele implicate în acest caz s-au constituit părți civile, solicitând compensații pentru daunele suferite.

Rezultatul procesului ar putea avea implicații semnificative nu numai pentru inculpată, dar și pentru modul în care sunt gestionate și protejate tranzacțiile financiare în era digitală.