Potrivit datelor preliminare, doi bărbați sunt bănuiți că ar fi pretins și primit de la mai multe persoane sume cuprinse între 5.000 și 8.000 de euro. În schimbul banilor, aceștia ar fi susținut că au influență asupra unor angajați ai Agenției „Moldsilva” și că pot facilita angajarea în funcția de pădurar.

În cadrul acțiunilor de urmărire penală, ofițerii CNA au documentat mai multe cazuri de pretindere și primire a mijloacelor financiare de către persoanele investigate.

Unul dintre suspecți a fost reținut pentru 72 de ore și plasat în izolatorul CNA. Oamenii legii continuă investigațiile pentru a stabili toate circumstanțele cazului și pentru a identifica dacă și alte persoane au fost implicate în schemă.

Anunțul a fost făcut de reprezentanții Procuraturii Generale, în cadrul unui briefing de presă. Potrivit procurorilor, demersul pentru exhumare a fost înaintat la solicitarea avocaților și acceptat de judecătorul de instrucție pe 14 aprilie.

SERGIU RUSU, ADJUNCTUL PROCURORULUI GENERAL, RESPONSABIL PE DOMENIUL URMĂRIRII PENALE:

„La solicitarea părții apărării, procurorii au înaintat un demers privind exhumarea, demers care a fost acceptat de către judecătorul de intrustrucție la 14 aprilie. Măsura are drept scop efectuarea unei expertize medico-legale suplimentare, inclusiv pentru elucidarea complete a cauzelor decesului. Totodată, la propunerea părții apărării , a fost acceptat un expert judiciar în componența comisiei, care va efectua expertiza.”

Deocamdată nu este cunoscută data exactă la care va avea loc exhumarea, însă autoritățile au precizat că la efectuarea expertizei va participa și un expert judiciar inclus în comisia de specialiști, la propunerea părții apărării. În paralel, anchetatorii așteaptă rezultatele mai multor expertize, inclusiv cele informatice asupra telefoanelor mobile și expertizele grafologice și grafoscopice. Ulterior, urmează să fie dispusă și o expertiză psihiatrico-psihologică post-mortem.

SERGIU RUSU, ADJUNCTUL PROCURORULUI GENERAL, RESPONSABIL PE DOMENIUL URMĂRIRII PENALE:

„Pe lângă acțiunile aflate în desfășurare sunt în așteptare rezultatele expertizelor informaționale ale suporturilor electronice ridicate, inclusiv a telefoanelor mobile a victimei, precum și expertizelor grafologice și grafoscopice, menite să ofere clarificări suplimentare asupra circumstanțelor faptei.”

În același timp, procurorii au anunțat apariția unor detalii noi care ridică semne de întrebare. Potrivit anchetei, în ziua de 3 martie, pe numele Ludmilei Vartic ar fi fost întocmit un proces contravențional pentru încălcarea regulilor de circulație rutieră privind prioritatea de trecere, fiind aplicată o amendă în jurul orei 9:32.

Investigațiile au arătat însă că, la momentul respectiv, automobilul nu era condus de Ludmila Vartic, ci de o altă persoană. Mai mult, semnătura de pe procesul-verbal ar fi fost aplicată din numele ei și există suspiciuni că aceasta ar fi fost imitată. Documentul urmează să fie supus unei expertize pentru a se stabili dacă semnătura a fost falsificată.

SERGIU RUSU, ADJUNCTUL PROCURORULUI GENERAL, RESPONSABIL PE DOMENIUL URMĂRIRII PENALE:

„Potrivit materialelor acumulate, la 3 martie pe numele Ludmilei Vartic a fost întocmit un proces cu privire la contravenție, fiind indicat încălcarea prevăzută de articolul 240 din Codul Contravențional, care vizează nerespectarea regulilor de circulație rutieră privind prioritatea de trecere, fiind aplicată și o sancțiune sub formă de amendă. Fapta a fost consemnată ca fiind comisă în aceeași zi în jurul orei 09:32. Ulterior, în urma probelor administrate s-a stabilit că la momentul indicat, mașina nu era condusă de Ludmila Vartic, ci de către o altă persoană. Totodată, din numele victimei a fost aplicată semnătura pe procesul verbal de constatare a contravenției, care posibil a fost imitate și urmează a fi supusă expertizei.”

Materialele privind acest caz au fost transmise către Centrul Național Anticorupție.

SERGIU RUSU, ADJUNCTUL PROCURORULUI GENERAL, RESPONSABIL PE DOMENIUL URMĂRIRII PENALE:

„La 15 aprilie, organul de urmărire penală al CNA a inițiat o cauză penală în baza elementelor constitutive ale infracțiunii de fals în acte publice.”

Potrivit procurorilor, urmărirea penală este efectuată de un grup comun de procurori din raioanele Hîncești și Chișinău, împreună cu ofițerii de urmărire penală. În această perioadă, a fost audiat un număr extins de martori, care au oferit informații despre relațiile din familie și eventualele conflicte anterioare.

Educatoarea din Hîncești a fost găsită fără viață pe 3 martie, iar cazul a stârnit un val de reacții în societate, mai ales după ce în spațiul public au apărut suspiciuni privind un posibil caz de abuz domestic. După tragedie, soțul victimei și-a dat demisia din funcția publică și a fost exclus din partidul din care făcea parte. La moment, Dumitru Vartic are calitatea de bănuit în cauza penală.

Totul s-a întâmplat pe 14 aprilie, în cadrul operațiunii „Triton 2026”, desfășurată de polițiștii de frontieră din sudul țării. În timpul misiunii de supraveghere, oamenii legii au observat două persoane care desfășurau activități de pescuit în zona lacului Beleu, aflat în regim strict de protecție pe durata prohibiției.

După monitorizare, echipele de intervenție au oprit un mijloc de transport în care se aflau doi bărbați, cu vârste de 26 și 50 de ani, originari din raionul Cahul. Aceștia nu ar fi putut prezenta documente de identitate și nici autorizație pentru activități în zonă.

În urma controlului, în portbagaj au fost descoperite mai multe plase de tip monofilament și zeci de pești de diferite specii, capturați ilegal. Totodată, s-au constatat și alte nereguli, inclusiv lipsa unor documente obligatorii pentru conducătorul auto și pentru autovehicul.

La fața locului au intervenit și specialiștii de mediu, care au evaluat impactul asupra ecosistemului și au stabilit prejudiciul la 149.000 de lei. Plasele, peștele, barca și mijlocul de transport au fost ridicate, iar cazul a fost transmis spre investigare.

Autoritățile reamintesc că începând cu 1 aprilie a intrat în vigoare perioada de prohibiție a pescuitului în apele naturale, măsură menită să protejeze fauna acvatică și să asigure refacerea populațiilor de pește.