Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza unui minor maltratat și violat în detenție, constatând rea-credință în acțiunile procurorului și instanței de judecată în legătură cu aplicarea măsurii preventive de arest. Cauza se referă la reținerea și plasarea în detenție a unui minor cu dizabilitate mintală împreună cu alte persoane acuzate de infracțiuni grave, unde ulterior a fost maltratat și violat, transmite jurnal.md

Totul s-a întâmplat în 2012, pe când victima avea 17 ani. În august 2012, minorul a fost reținut, fiind suspectat de omor și de o serie de alte infracțiuni, și plasat în detenție preventivă pentru 30 de zile. Acesta s-a aflat în detenție preventivă patru luni, termenul maxim prevăzut de lege pentru reținerea unui minor, fiind eliberat la 9 decembrie 2012 și reținut în mai puțin de o oră în aceiași zi, în legătură cu aceleași fapte în raport cu care a fost aplicată măsura preventivă pentru prima dată.

Primele patru luni, minorul le-a petrecut într-o celulă cu alți cinci deținuți, acuzați de infracțiuni grave, precum omor, unul dintre aceștia fiind condamnat pentru violul unei minore.

La începutul lunii octombrie 2012, personalul penitenciarului a observat urme vizibile de violență pe corpul minorului, acestea fiind confirmate de către medicul instituției. Situația s-a repetat o săptămână mai târziu, cu toate acestea adolescentul a negat că ar fi fost maltratat de către ceilalți deținuți.

Totuși, ulterior a recunoscut că a fost maltratat și violat. O plângere oficială a fost depusă pe 19 octombrie 2012, cu toate acestea o cauză penală nu a fost deschisă, pe motivul lipsei de probe.

Examinând cauza, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat violarea art. 3 din Convenție sub aspect material și procedural, în condițiile în care autoritățile au eșuat în a preveni maltratarea în penitenciar prin plasarea minorului cu tulburări mintale aflat în detenție preventivă, în celula cu infractori violenți, plus reacție insuficientă a personalului penitenciarului și organului de urmărire penală la prezența pe corpul reclamantului a leziunilor cauzate pe durata detenției.

De asemenea, Curtea a constatat că urmărirea penală privind acuzațiile de maltratare și viol de către colegii de celulă a fost ineficientă, administrația penitenciarului nu a reacționat sub nicio formă și nu a contribuit la investigarea faptelor (justificarea a fost lipsa unei plângeri formale din partea reclamantului), chiar dacă gardienii penitenciarului cunoșteau faptul că reclamantul a fost maltratat și violat. Nu în ultimul rând, reclamantul a fost examinat medical tardiv, fapt ce a făcut această examinare inutilă.

Ce ține de legalitatea detenției, Curtea a constatat violarea art. 5.1 din Convenție, deoarece procurorul care a condus urmărirea penală în cazul legat de acuzarea reclamantului a separat artificial acuzațiile înaintate acestuia (chiar dacă reprezentau o faptă unică) pentru prelungirea detenției preventive peste limita legală de 4 luni. Măsura preventivă a fost aplicată de judecătorul de instrucție și menținută de instanța de recurs. Prin urmare, CtEDO a constatat că procurorul și instanțele naționale au acționat cu rea credință.

În rezultat, Curtea a dispus încasarea sumei de 15.000 de Euro în calitate de prejudicii morale pentru reclamant, și 1.500 de Euro în calitate de costuri și cheltuieli.

„Acest caz subliniază lipsa unor proceduri de protecție și investigare eficiente a situațiilor de maltratare sau viol a persoanelor minore în detenție și scoate în evidență indiferența și tolerarea de către conducerii penitenciarului 13 din acea perioadă față de astfel de situații. În premieră, Curtea constată rea credința autorităților în procesul de aplicare și prelungire a măsurii preventive pentru a eluda termenele procedurale de menținere în arest a unei persoanei, permise de legislația națională. Acest fenomen încă este pe larg răspândit în cazurile moldovenești și aplicat pe larg de procurori, pentru a evita eliberarea persoanelor din arest la expirarea termenului maxim prevăzut de lege de 12 luni în care persoana se poate afla în arest preventiv”, a comentat avocatul Asociației Promo-LEX, Vieru Vadim.